Friday, February 21, 2014

FPDV / Collaboration > illustration by András Ferenc Pintér & text by Károly Sándor Pallai / Hongrie




Psalmul vieţii mele / Poem pentru Klara Fekete

Lumea mea emoţională este un porumb pentru floricele arse, un sufleu mintal.
Plicuri exilate în frigider strălucesc 
ameninţător cu ştiri funerare. 
Felinare de o goliciune promiscuă şi de o
respiraţie ce se prăbuşeste. 
Teren arabil, transpiraţie acrişoară, o mulţime
de tumori scârnave: centralele electrice ale ruşinii.
Numeroase elemente de beton armat înfuriate în sufletele noastre – vârste şi amintiri iremediabile.
Am irosit anotimpurile în mod nechibzuit
în seri iluminate de vară.
Timpul este un gecko impasibil, călcat în picioare.
Viitorul cade pe gâtul nostru ca
un nor ce se înalţă.

Credinţa mea este incurabilă de artritică. 

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 

Psalm of my life / Dedicated to Klára Fekete

My emotional world is a burnt popcorn,
a mental souffle.
Envelopes exiled in the fridge are shining ominously with deadly news. 
Lanterns of a promiscuous emptiness and
collapsing respiration. 
Inlands, acidulous transpiration, a myriad of
smutty tumours: the power plants of shame. 

Many reinforced concrete elements enraged in our souls – irremediable memories and ages. 

We’ve improvidently wasted the seasons
at luminous summer evenings. 
Time is an impassible and trampled gecko. 
The future falls on our neck like 
a billowing cloud.

My faith is incurably arthritic.

No comments:

Post a Comment